JURNAL DE CALATORIE: ROMA - prima zi

   
       Pentru cei ce nu stiti, "inainte de a fi Roma, a fost Delimano".
     Asa a inceput pentru mine, din joaca, un concurs care avea sa imi dea multe batai de cap. Nu din cauza concurentei cum multi ati crezut, ci din cauza sotului si a timpului petrecut la calculator. Dar, cu toate acestea, "Delimano Chefs" a fost si probabil va ramane cel mai mare eveniment social destinat gatitului din Romania.
 Delimano Chefs a fost de fapt o aventura,....o aventura in timpul careia am descoperit retete uimitoare si oameni uimitori. O aventura care s-a terminat tot cu o aventura, de data aceasta in Roma, orasul celor 7 coline. Asa a fost sa fie, sa raman printre finaliste si sa castig o excursie de trei zile la Roma.
     O sa incerc sa va povestesc cate ceva despre zilele petrecute la Roma, considerand ca "Delimano Chefs"  a fost pe atat de celebru incat este imposibil sa nu fi auzit de el.

     Aventura noastra incepe de fapt in Aeroportul Otopeni unde am ajuns fara nici o oala Delimano si unde a ajuns sa imi para rau pentru asta. Pai cum sa identific eu protagonistele "Delimano Chefs"? De cele mai multe ori exista diferente considerabile intre fotografia afisata in profil si cea reala. Dar am avut noroc si am recunoscut fetele imediat.
     O sa facem cunostinta cu ele, pe rand, ca sa le recunoaste-ti si voi daca intamplator le intalniti pe strada.:)
     Prima pe care aveam sa o recunosc a fost  Violeta Postolache si sotul ei Petrica.

     Apoi, am ochit-o pe Mihaela Cercel cu sotul ei Relu.

     Pe celelalte doamne si domnisoare am avut placerea sa le cunosc dupa aterizarea in aeroportul Ciampino.
Asadar sa mergem mai departe: Lia Maria Grozi si simpaticul Teo,

     Lazar Andreea Mihaela si mama ei (a treia de la stanga la dreapta sunt eu),

     Doamna Geta Cipaianu - prima din fotografie,

     si nu in ultimul rand, subsemnata, Nicoleta Grofova si sotul meu Tibi.

     Pe doamna Veronica Cretu nu am avut onoarea sa o cunosc mai bine; dansa nu a locuit la hotel, deci lipseste din arhiva fotografiilor mele.

     Prima zi in" Orasul etern": Ce sa facem?, ma intrebam eu si sotul meu. Avand in vedere ca a fost prima zi, fiecare a cam facut cum l-a dus capul. Asadar, cazarea in hotel se facea dupa ora 12 si am zis sa facem o plimbare libera, in ritmul nostru de "plimbareti", unde ne vor indrepta pasii. Cu toate acestea ne-am inarmat cu un ghid si cu harta turistica a orasului din hotel, in caz ca ne pierdeam (eu fiind delegatul grupului nostru dupa spusele sotului) sa pot gasi o solutie potrivita: adica hotelul. Am strabatut stradutele din spatele hotelului Portamaggiore, ne-am topit de caldura si de sete...si prima oprire...intr-o cafenea. Cu toate ca era caldura mare, da mare domnule, am riscat luandu-mi o cafea si un Tiramisu. Amandoua au fost bunicele, dar ceea ce avea sa strice relaxarea noastra a fost o cearta intre proprietara barului si probabil proprietarul spatiului. Sau o fi fost afacere de familie, cine stie. Cert este ca au inceput sa se certe mai abitir ca tiganii nostri si a trebuit sa plecam, altfel riscam sa mai luam si bataie. Sa mai spuna cineva ca avem tigani numai in Romania!
     Si incet, incet ajungem la...Coloseum. Fiecare a auzit de el, de aceea o sa atasez cateva imagini.

     De vizitat nu l-am vizitat. Era o coada imensa si eu lesinata de caldura. Ne-am promis sa ne reintoarcem cind vor fi copii mari si impreuna sa vizitam si sa punctam toate ruinele antice.
     Linga Coloseum este Arcul lui Constantin. L-am admirat si pe el,

ne-am fotografiat si cu el,

din spate, fata si din toate partile.

     In stanga este Dealul Palatin si in spate ar trebui sa fie Arcul lui Titus.
     Lasam in spate Via di S. Gregorio

si urcam pe Via dei Fori Imperiali.

     Imediat pe aceasta strada este un zid unde sunt reproduse hartile Imperiului Roman cu expansiunea sa. Binenteles ca am identificat si Dacia noastra.

     Urcand in sus pe aceasta strada,

ajungem la Columna lui Traian.

     In capatul Via dei Fori Imperiali este Piata Venetia si Palatul Venetia. De care nici nu am vrut sa mai aud din cauza caldurii si a lesinului ce ma cuprinsese.

  
     Si in acest punct am "decretat" ca eu numai merg nicaieri, efectiv fiind moarta de caldura. Asa ca ne-am intors la hotel, ne-am cazat si odihnit pana pe la ora 6 dupa amiaza cind ne-am hotarat sa mergem sa mancam ceva. Linga hotel era Trattoria Porta Maggiore. Ne-am spus ca nu are sens sa mai cautam altceva si ne-am asezat la o masuta afara. Am luat o sticla de vin alb si am baut un pahar de vin in cinstea concursului castigat si a firmei Delimano. Sa fie cu noroc si pe mai departe!

     Cum se vede si din fotografii, eu mi-am luat o portie de paste: tortellini alla bolognese

si sotul meu Pizza con prosciutto crudo (scuze, poza este cam ..naspa, dar pizza a fost buna).

     Normal ca eu am "lins" farfuria pentru ca ador pastele,

dar totusi aceasta masa parca nu facea cei 22 € platiti. Dar ne-am simtit bine in aerul care era mai respirabil, am admirat si privit pietonii, "privelistea" din fata hotelului,

am depanat amintiri si apoi ne-am mutat pe terasa hotelului unde ne-am intalnit cu Vio si Petrica de unde lipsesc fotografiile. Aparatul meu este unul neperformant si noaptea fotografiile facute cu el sunt groaznice.
     Ne-am cunoscut mai bine la un pahar de bere si tarziu, fiecare ne-am retras in camerele noastre care erau unele linga altele, dar de unde nu am auzit nici un zgomot suspect. Ma refer la camera vecina :). Raportat. Inchei aici raportul primei zile, vor sa mai urma si celelalte doua.

     Noapte buna si voua,
     Nico

     PS: M-am gandit ca nu are rost sa va incarc memoria cu date istorice pe care oricum le gasiti pe net. Cateodata m-a napadit un spirit de bascalie, dar am incercat sa ma abtin. Vorba sotului: "Eeeeeeeeee, gluma draga". Citeste fara ă. Va pup.

SHARES

Share

Pin it

Tweet

Share

Share

Share

Buffer

Print

Nicoleta Grófová