SALATA DE VINETE CU MAIONEZA

Salata de vinete cu maioneza este reteta care imi aduce aminte de Romania, de copilarie, de vara la tara si de vacantele petrecute la bunici. De cand sunt in Slovacia, in permanenta imi este dor si tanjesc dupa o salata de vinete adevarata, cu vinete romanesti, crescute si coapte la soare si nu in solarele din Spania sau de pe unde sunt cele vandute prin supermaket-uri. Am incercat sa coc vinetele pe aragaz cat si la cuptor. Niciodata nu mi-a iesit o salata cu gustul de acasa. Vinetele se innegreau, erau tari si atoase, iar fiecare incercare imi lasa un gust amar. Ieri am fost la piata si de cum am vazut vinetele din fotografii, am stiut si am sperat ca de data aceasta voi avea noroc. Asa a fost, si in sfarsit dupa 7 ani de incercari nereusite, am gasit vinete cu gust de vinete.
Reteta mea este simpla, este reteta asa cum am vazut-o si invatat-o de la mama si bunica.

INGREDIENTE: 4 vinete mari
1 galbenus de ou
ulei de floarea soarelui
sare dupa gust
zeama de lamaie dupa gust

Vinetele le spalam si le stergem cu prosoape de bucatarie. Atunci cind alegem vinetele pentru copt trebuie sa stim ca acestea trebuie sa fie elastice si nu tari.
Pe ochiul cel mai mare de la aragaz am pus un disc pe care l-am mostenit de la soacra mea. Totusi, inainte de a incepe operatiunea de coacere a vintelor, este recomandat sa asezati pe aragaz folie de aluminiu care va proteja aragazul de murdarirea excesiva. Niciodata nu gatesc pe aragazul murdar; chiar si cind nu este folosit, fiind negru se depune praf si sub nici o forma nu incep sa gatesc pana cand nu este curat ca lacrima....fiecare cu stolul lui de pasarici.
Asezam vinetele pe discul incins si le coacem intorcandu-le de pe o parte pe cealalta pana cand coaja li se carbonizeaza si sunt moi daca le intepam cu degetul. In timpul coacerii este indicat sa intepam vinetele cu un cutit in mai multe locuri. In caz contrar, in timpul coacerii vor exploda si exista riscul sa va ardeti sau sa murdariti peretii din jur.

Asezam vinetele intr-o tava si le presaram cu sare din abundenta. Cind se racesc putin le curatam de coaja cu atentie sa nu se oparim cu sucul fierbinte care se scurge din ele. Imi amintesc ca, curatarea vinetelor avea loc langa gratar, nu la mult timp dupa ce erau coapte. Pentru a nu ne frige, aveam o galeata cu apa rece in care inmuiam de fiecare data degetele, atat sa le racorim, cat si pentru a se desprinde mai usor bucatile micute de la coaja vinetelor.
Asezam vinetele la scurs intr-o strecuratoare. De fiecare data le las la scurs peste noapte pentru a fi sigura ca se elimina in totalitate sucul amar.

A doua zi tocam vinetele pe un fund de lemn cu ajutorul unui tocator special pentru vinete tot din lemn sau plastic. Nu vom folosi obiecte metalice pentru a prevenii oxidarea vinetelor.

Asezam vinetele intr-un castron si le dam la rece pana cand este gata maioneza.
Maioneza o pregatesc in general dintr-un galbenus fiert si unul crud, in cazul de fata, necesarul de maioneza fiind mic, am ales sa fac maioneza dintr-un singur galbenus proaspat. Frecam galbenusul cu ulei, folosind lingura de lemn si picurand uleiul in cantitati mici. Amestecam in directia acelor de ceasornic, in permanenta in aceeasi directie. In caz contrar ni se va taia maioneza, moment in care putem incerca sa o reparam picurand zeama de lamaie si reluand amestecarea in aceeasi directie. Daca avem aceasta problema atunci cind avem deja o cantitate mai mare de maioneza, este indicat sa punem intr-un alt castron curat o cantitate mica din maioneza taiata, picuram zeama de lamaie si amestecam. Cind maioneza isi schimba consistenta si este reparata, incepem sa adaugam cu lingurita din maioneza "taiata". Procedam la fel pana cand "reparam" toata maioneza.
Ulei adaugam pana cand obtinem cantitatea de maioneza dorita. Mie imi place salata de vinete bogata in maioneza si m-am oprit atunci cind am considerat ca este de ajuns.